Prevenirea Insolventei - Acordul de restructurare

Prevenirea Insolventei - Acordul de restructurare

Debitorii aflați în dificultate financiară, care nu se află deja în stare de insolvență (insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile), pot apela la procedurile de prevenire a insolvenței – acordul de restructurare și concordatul preventiv.

Legea insolvenței defineste expres ce presupune această stare de dificultate -  starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de dificultate este capabil să îşi execute obligaţiile pe măsură ce devin scadente;

Nu pot apela la procedurile de prevenire a insolvenței:

• debitorii care sunt deja în stare insolvență sau în cursul procedurii de insolvență
• care au beneficiat de o descărcare de obligații printr-o altă procedură de prevenire a insolvenței în 12 luni ulterioare închiderii procedurii anterioare
• debitorii care în cei 3 ani anteriori inițierii unei astfel de proceduri au fost condamnați definitiv pentru vreuna dintre interacțiunile expres prevăzute de lege - infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, infracțiuni de corupţie, de serviciu, de fals, pentru infracţiunile prevăzute de Legea societăţilor, de Legea  pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, de Codul fiscal, de Legea  pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de Legea concurenţei  sau pentru infracțiunile de bancrută simplă ori bancrută frauduloasă.

Este de reținut că infracțiunea de bancrută simplă, pusă în mișcare doar la plângerea prealabilă a celor vătămați, presupune neîndeplinirea de către debitorul aflat în stare de insolvență a obligației sale legale de a-și cere insolvența, mai mult de 6 luni față de termenul legal prevăzut în acest sens (30 de zile de la apariția stării/5 zile de la finalizarea negocierilor cu creditorii, aflate în curs la apariția stării de insolvență).

Procedurile de prevenire a insolvenței implică, asemeni insolvenței, participarea judecătorului sindic (tribunalul în a cărui circumscripție se află sediul social sau profesional al debitorului) și a unui practician în insolvență, în calitate de administrator al restructurării, respectiv administratorul concordatar.

Pe durata acestor proceduri debitorul își păstrează dreptul de administrare iar raporturile de muncă pot rămâne neafectate.

Un aspect important de punctat – ca regulă, partenerul contractual al celui ce uzează de o procedură de prevenire a insolvenței nu poate rezilia contractele încheiate cu acesta din urma și nu are dreptul de a suspenda ori refuza  executarea propriilor obligații pe motivul că s-a uzat de aceste proceduri. Orice clauze contractuale în acest sens se consideră nescrise.

*

ACORDUL DE RESTRUCTURARE

Este inițiat exclusiv de debitor. Cu participarea administratorului restructurării, ales de debitor, acesta din urmă concepe o propunere de acord, în care detaliază, printre altele:

• componența patrimoniului său, situația sa economică, starea concretă de dificultate și motivele, proiecții ale veniturilor, cheltuielilor și fluxurilor de numerar din perioada de restructurare propusă, justificând necesitatea procedurii și viabilitatea sa
• restructurarea operaţională propusă (schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor; valorificarea unor active; fuziunea sau divizarea; majorarea capitalului social prin cooptarea de noi acţionari sau asociaţi sau prin conversia creanţelor în acţiuni).
• modul de abordare al relațiilor de muncă, în contextual restructurării  – concedieri individuale sau colective, suspendarea contractelor de muncă din iniţiativa sa, reducerea programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activităţii -  trebuie să existe consultări prealabile cu reprezentanții salariaților, în condițiile legii sau a Contractului Colectiv de Muncă aplicabil.
• lista creanţelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în: creanțe afectate de acord, cu arătarea gradului de îndestulare  vs. creanțe neafectate, justificând de ce sunt lăsate în afara acordului,
• programul de plată şi durata acordului.

Acordul de restructurare propus este comunicat creditorilor ale căror creanțe sunt afectate, de către administratorul restructurării, cu precizarea mecanismului și a termenului de vot, de minim 20 de zile de la comunicare. Dreptul de vot aparține doar creditorilor cu creanțe afectate.

Se inițiază negocierile cu creditorii, iar propunerea de acord se actualizează și se recomunică creditorilor afectați, conform celor convenite în negocieri, reluându-se și procedura de vot după fiecare modificare.

Acceptarea acordului este condiționată de votarea lui favorabilă de creditorii deținând majoritatea absolută din valoarea totală a creanțelor afectate (pentru acei debitori care nu au obligația legală de a constitui categorii separate de creanțe  și nu aleg să le constituie) , respectiv dacă este votat cu aceeași majoritate absolută a valorii creanțelor, raportat la valoarea creanțelor din fiecare categorie constituită conform legii.

Categoriile de creanțe, în raport de care se analizează majoritatea la vot, care trebuie evidențiate și în acordul propus sunt:

a) creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă – ex: garantate prin ipoteci sau drepturi assimilate (rezerva proprietății până la plata prețului integral, pactele de răscumpărare ori cesiunile de creanţă încheiate în scop de garanţie); creanțe care beneficiază de privelegii legale su cu drept asociat de gaj (indiferent dacă debitorul are calitate de terț garant sau a garantat o datorie proprie)

b) creanţele salariale;

c) creanţele creditorilor indispensabili (produsele sau serviciile lor sunt indispensabile continuării activității debitorului și nu pot fi înlocuiți în condiții exonomice sau financiare rezonabile), dacă este cazul;

d) creanţele bugetare;

e) celelalte creanţe.

Chiar și în condițiile în care majoritatea absolută a valorii creanțelor nu este atinsă pentru toate categoriile de creanțe, judecătorul va putea confirma acordul, dacă sunt îndeplinite anumite marje minimale și condiții prescrise de lege.

După finalizarea votului se încheie Procesul-verbal privind rezultatul votului și în 3 zile debitorul trebuie să depună la instanță o cerere de confirmare a acordului de restructurare, însoțită de documentele prevăzute de lege.

Nu în  toate situațiile este necesară confirmarea acordului de restructurare de către instanță, fiind suficient un aviz al practicianului în insolvență asupra acordului deja negociat de debitor cu creditorii săi. Condiții: în anul anterior debitorul are avut o cifră de afaceri netă / venit brut de maxim 500.000 euro echivalent lei; acordul de restructurare a fost votat în  unanimitate de creditorii afectați; restructurarea nu presupune o finanţare noua și nici concedierea a mai mult de 25% dintre angajaţi.

Instanța va pronunţa o soluţie în termen de maximum 10 zile de la înregistrarea cererii de confirmare a acordului, în procedură necontencioasă, de regulă, fără a se cita părțile. Astfel, se asigură un grad  ridicat de confidențialitate și rapiditatea.

Acordul confirmat de instanță, se comunică prin administratorul restructurării, atât creditorilor afectați cât și celor neafectați în 48h de la pronunțarea încheierii de confirmare, care este executorie.

Pe perioada de restructurare confirmată, dar în limita maximă a 3 ani de la confirmarea acordului, executarea acordului este monitorizată de practicianul în insolvență, care va întocmi  trimestrial câte un raport, pe care îl va comunica creditorilor afectați.

Până nu este închisă procedura acordului de restructurare debitorul nu mai poate uza de altă procedură de prevenire a insolvenței – nu poate evita consecințele neexecutării/imposibilității de a duce la bun sfârșit acordul. Corelativ, pe durata procedurii, creditorii având creanțe afectate nu pot cere insolvența debitorului, indiferent dacă nu au votat sau au votat împotriva acordului.

Dacă acordul este dus la bun sfârșit, procedura se închide.

Dacă acordul eșuează (debitorul nu îl respectă sau ajunge în situația de a nu-l mai putea respecta), creanțele afectate renasc, cu scăderea cuantumurilor plătite în procedură, iar creditorii ale căror accesorii au fost suspendate/limitate la plată prin acordul de restructurare, își pot calcula retroactiv  și pretinde accesoriile cuvenite. 

În cazul în care ulterior debitorul intră în insolvență, durata pentru care a operat acordul de restructurare va face parte din perioada suspectă, adică acea perioadă pentru care se va verifica dacă operațiunile debitorului au avut caracter fraudulos.

Sunt protejate de anulare acele operațiuni efectuate conform acordului de restructurare confirmat. Deopotrivă, nu sunt afectate noile finanțări contractate conform acordului de restructurare confirmat. Administratorul/Lichidaorul judiciar va putea solicita constatarea caracterului lor fraudulos și anularea, în termenul și condițiile prevăzute de lege.